Dermatita de contact

Dermatita de contact este o formă de eczemă declanșată de ceva din afară. Pielea reacționează la o substanță pe care o atinge, iar reacția arată, de cele mai multe ori, ca o eczemă obișnuită: roșeață, mâncărime, piele uscată sau, în puseele acute, vezicule și zemuire. Ce o deosebește este legătura cu o expunere, iar această legătură nu e mereu evidentă.

Două mecanisme diferite

Dermatita iritativă nu implică sistemul imunitar. Substanța lezează direct stratul protector al pielii: apa folosită des, săpunurile, detergenții, solvenții, frecarea. Oricine o poate face dacă expunerea e suficient de intensă sau de repetată. De aceea e frecventă la persoanele care își spală mâinile de multe ori pe zi sau lucrează cu mâinile ude.

Dermatita alergică apare doar la persoanele sensibilizate la o anumită substanță. Prima expunere nu dă simptome; după sensibilizare, fiecare contact nou, chiar cu o cantitate mică, produce o reacție care începe de regulă după una-trei zile. Din cauza acestei întârzieri, cauza e ușor de ratat: omul se uită la ce a folosit în ziua respectivă, nu cu două zile înainte.

Cele două forme se pot suprapune. O piele iritată cronic se sensibilizează mai ușor, iar o persoană cu eczemă pe mâini poate avea în același timp o componentă iritativă și una alergică.

Substanțele care apar cel mai des

Nichelul din bijuterii, catarame, nasturi metalici și unele obiecte de uz zilnic. Parfumurile, inclusiv cele din produse de îngrijire despre care nu te-ai gândi că sunt parfumate. Conservanții din cosmetice, șervețele umede și detergenți. Parafenilendiamina din vopselele de păr, care poate da reacții puternice pe scalp, frunte și pleoape. Acceleratorii de cauciuc din mănuși. Unele medicamente aplicate pe piele, inclusiv antibiotice topice.

Localizarea dă indicii: lobul urechii și încheietura sugerează metal, pleoapele pot reacționa la produse aplicate cu mâinile pe păr sau pe unghii, iar dosul mâinilor și spațiile dintre degete sunt tipice pentru forma iritativă.

Ce se face la consultație

Medicul dermatolog pune întrebări detaliate: de când, unde a început, ce se schimbă în concedii sau în weekend, ce produse, bijuterii și mănuși se folosesc, ce meserie și ce hobby-uri are pacientul. Se exclud afecțiuni care arată asemănător — dermatita atopică, psoriazisul palmar, infecțiile fungice ale pielii.

Când se suspectează o alergie, investigația potrivită este testul patch: substanțe standardizate aplicate pe spate sub plasturi și citite la intervale de câteva zile. Testul se face în centre care au seriile de alergeni necesare, prin trimitere, iar interpretarea lui se leagă de istoricul pacientului — un rezultat pozitiv contează doar dacă explică expunerea reală.

Tratamentul pielii înseamnă, de regulă, corticosteroizi topici pe perioade scurte și emoliente folosite constant. Detaliile despre evaluare sunt pe pagina consultației dermatologice, iar tarifele în lista de prețuri.

Ce ajută acasă și ce nu

Ajută: evitarea substanței identificate, citirea listelor de ingrediente, înlocuirea săpunului cu un produs de curățare blând, emolientele aplicate de mai multe ori pe zi, mănușile potrivite pentru treburile casnice. La locul de muncă, mănuși subțiri de bumbac sub cele de protecție reduc transpirația și ocluzia.

Nu ajută: schimbarea succesivă a multor creme „naturale”, care adaugă noi ingrediente pe o piele deja reactivă; uleiurile esențiale; folosirea unui corticosteroid puternic pe față sau pe pleoape fără indicație medicală. Iar dacă reacția a apărut după o vopsea de păr, vopsirea nu se reia înainte de o evaluare.