Scabia (râia)

Scabia, cunoscută popular ca râie, e produsă de un acarian mai mic de jumătate de milimetru, invizibil cu ochiul liber. Femela sapă un tunel în stratul superficial al pielii și depune ouă, iar ciclul se reia la câteva săptămâni. Scabia nu e un semn de neglijență și nu e rușinoasă: se ia prin contact apropiat, oricui.

De ce mănâncă, și de ce noaptea

Mâncărimea nu vine din „mușcătura” acarianului, ci din reacția alergică a organismului la acarieni, ouă și excremente. La prima infestare, sistemul imunitar are nevoie de câteva săptămâni ca să reacționeze, așa că o persoană poate transmite scabia înainte să aibă simptome. La o nouă infestare, mâncărimea apare mult mai repede.

Căldura patului accentuează senzația, de aceea mâncărimea nocturnă e unul dintre cele mai sugestive semne. Leziunile tipice sunt șanțurile: linii fine, gri-albicioase, sinuoase, pe spațiile dintre degete, pe încheieturi și pe marginile mâinilor. Pe restul corpului apar papule mici și leziuni de scărpinat, care pot fi confundate cu eczema, urticaria sau înțepăturile de insecte.

Ce se face la consultație

Diagnosticul e în primul rând clinic: localizarea leziunilor, mâncărimea nocturnă și prezența simptomelor la alte persoane din casă. Dermatoscopia poate arăta acarianul la capătul șanțului, iar o recoltare din șanț examinată la microscop poate confirma diagnosticul. Un rezultat negativ nu exclude scabia, pentru că numărul de acarieni e de obicei mic.

La consultație se stabilesc și tratamentul potrivit pentru vârstă, sarcină sau alăptare, persoanele care trebuie tratate simultan și semnele unei suprainfecții. Detalii despre desfășurare, la consultația dermatologică.

Tratamentul funcționează doar dacă e făcut de toți, deodată

Scabicidul topic se aplică pe pielea curată și uscată, pe tot corpul de la gât în jos, inclusiv între degete, sub unghii, pe organele genitale și pe tălpi. La sugari, vârstnici și persoanele cu imunitatea scăzută, aplicarea include de obicei și scalpul și fața, conform indicației. Produsul se lasă pe piele durata recomandată și se aplică din nou dacă mâinile sunt spălate. A doua aplicare, la aproximativ o săptămână, prinde acarienii ieșiți între timp din ouă.

Cea mai frecventă cauză de „tratament care nu merge” e reinfestarea: un membru al familiei tratat cu câteva zile mai târziu, un partener netratat, hainele folosite nespălate. De aceea toate contactele apropiate se tratează în aceeași zi, chiar fără simptome, iar hainele, prosoapele și lenjeria se spală la temperatură ridicată sau se țin închise în pungă câteva zile.

În unele situații — scabie crustoasă, focare în instituții, forme care nu răspund — medicul poate recomanda tratament antiparazitar oral, singur sau împreună cu cel local.

După tratament: mâncărimea care rămâne

Mâncărimea poate continua două–patru săptămâni după un tratament reușit. Reacția alergică se stinge treptat, chiar dacă acarienii au murit. Emolientele și, la recomandarea medicului, antihistaminicele ajută în această perioadă. Aplicarea repetată a scabicidului din proprie inițiativă irită pielea și prelungește disconfortul.

Reevaluarea e necesară dacă mâncărimea depășește patru săptămâni, dacă apar șanțuri noi sau dacă alte persoane din casă încep să aibă simptome. Tarifele consultului și ale controlului sunt în lista de prețuri.