Carcinomul bazocelular

Carcinomul bazocelular pornește din celulele stratului bazal al epidermului și este cel mai frecvent cancer de piele la persoanele cu pielea deschisă la culoare. Face parte din cancerele de piele „non-melanom”, alături de carcinomul spinocelular.

Două lucruri îl definesc. Primul: crește încet, în luni sau ani, iar metastazele sunt foarte rare. Al doilea: nu se oprește singur. Tumora avansează în profunzime și lateral, iar pe nas, pleoape sau urechi poate ajunge la cartilaj și os. De aici regula practică: nu e o urgență de azi pe mâine, dar nici o leziune de lăsat „să vedem ce face”.

Cum se deosebește de alte leziuni

Multe leziuni benigne pot semăna: o papulă inflamată, un chist mic, o keratoză seboreică, o zonă de eczemă pe trunchi. Diferența o face de obicei evoluția — o rană care se închide și se redeschide, un nodul perlat cu vase fine pe suprafață, o pată care nu răspunde la creme obișnuite.

Keratozele actinice, petele aspre de pe zonele expuse la soare, sunt altă leziune, dar apar pe aceeași piele afectată de soare și merită și ele evaluate; detalii în fișa despre keratoze. Formele pigmentate de carcinom bazocelular pot fi confundate cu o aluniță sau cu un melanom — vedeți fișa despre alunițe și melanom.

Ce se face la consultație

Medicul dermatolog examinează leziunea și, de regulă, restul pielii, pentru că la aceeași persoană pot exista mai multe leziuni. Dermatoscopia arată structuri caracteristice, care nu se văd cu ochiul liber, și ajută la stabilirea marginilor.

Diagnosticul de certitudine vine din examenul histopatologic. Când leziunea e mică și într-o zonă potrivită, se poate face direct excizia chirurgicală cu o margine de piele sănătoasă, iar piesa pleacă la analiză. Când subtipul contează pentru alegerea tratamentului sau zona e delicată, se face mai întâi o biopsie.

Opțiunile de tratament

Alegerea depinde de subtip, de mărime, de localizare și de starea generală a persoanei. Excizia chirurgicală este tratamentul folosit cel mai des și are avantajul că permite verificarea marginilor la microscop.

Pentru tumorile de pe față cu risc crescut de recidivă sau pentru cele deja recidivate, ghidurile recomandă chirurgia micrografică Mohs, în care marginile se verifică în timpul intervenției. Se face în centre specializate, iar dermatologul face trimiterea când e cazul.

Formele superficiale, confirmate, pot fi tratate uneori fără bisturiu: tratamente topice cu prescripție, crioterapie sau terapie fotodinamică. Radioterapia rămâne o opțiune pentru persoanele la care chirurgia nu e potrivită. Formele avansate, rare, se discută într-o echipă multidisciplinară.

Ce faceți acasă și ce nu

Protecția solară contează și după diagnostic: umbră la orele de vârf, pălărie cu boruri largi, haine care acoperă și cremă cu factor de protecție ridicat, reaplicată. Evitați solarul.

Examinați-vă pielea periodic, inclusiv scalpul și spatele urechilor, eventual cu ajutorul cuiva. Nu aplicați pe o leziune suspectă creme „care usucă”, nu o ardeți și nu o îndepărtați singuri: pe lângă riscul de recidivă, se pierde piesa care ar fi stabilit diagnosticul. Prețurile pentru consultație, biopsie și excizie sunt în lista de prețuri.